poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-01-10 | | Înscris în bibliotecă de oricealtceva
tacerea ta s-a spart în mine
si ca un bloc de gheata ma înfior înteleg acum toate poemele de dragoste-moarte pe care le-am citit mi-as fi dorit sa nu le fi scris sunt în umbra lui Dumnezeu El si-a retras lumina fara gratia lui sunt un simplu sobolan care musina prin gunoaie si ce-i mai trist ca nu exista Diavol Diavolul suntem noi, din cauza asta nu-i simtim prezenta am devenit imuni la aura pe care o iradiem atât de intens dupa tine viata se va împarte între mine si mine cu simpla mentiune ca sufletul meu va fi mort ce nostim, un omulet arogant, cu un zâmbet pictat pe masca, cu planuri si sperante inventate care arde în propria-i flacara, un omulet mort tacerea adânca ca vidul produs de cortina razanta ma umple de o falsa siguranta, de o falsa încredere în mine vreau s-o înlocuiesc cu sunetul surparii, sa aud cum pârâie zidurile vreau mai bine sunetul uraganului, dislocarea ce susura ca o avalansa în centrul lumii mele singur încorsetat în apocalipsa generala cu un rânjet demonic pe fata, schimonosit ca un înger idiot sau ca un monstru negru m-ai aruncat într-un iad lipsit de orice semnificatie caruia îi dau semnificatia urii de sine ca sa supravietuiesc am sa-mi gasesc alta autenticitate decât iubirea sunt condamnat la auto-sfâsiere atunci când îti întorci privirea, mor
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate