poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-12-08 | |
Ecvestru privește peste zări strămoșul cu paloșul ridicat
La picioarele lui dezbrăcat cu rîsul amar stă robul său Privind nu în sus ci în jos la bănuțul de fier aruncat De cel ce nu priveste decît in ziua de azi. A barcelonei sagrada famillia și a kolnului catedrale Bat orele astrale din imensele lor clopote de fier Mizerul așteaptă la poartă să zboare spre el duioase vise Măcar ce cad din mantia zeului ridicat pe soclul funerar. Nimic, în zadar așteaptă o veste de la el... Primejdia e aproape în gîndul său și la un semn Se deșteaptă imensa furtună de semne vechi înscrise pe soclu Înfipte în brațul său scuturat acum de boala cea grea. Cu privirea ridicată doboară de pe calul semeț Strămoșul bătrîn și încalecă ca un făt frumos pe calul său Primenit și el cu doua guri de jar și aleargă să lupte Cu caesar și cu cel rău ce privește mereu la ziua de azi. Cu paloșul înflăcărat și voința de zeu mizerul făt frumos Ucide Mitologicul șarpe țintuindu-l de cer Slăvit fiind de ceata sa de mizeri ce-l urmează pretutindeni Alergînd cu privirea în jos pe lînga calul său. Alergînd mereu în noi lupte astrale făt frumosul cel nou Pierdu din privire ceata de mizeri ce-l urmează mereu Dar aceasta uimită de fantasticul zeu îi închină în bronz o Statuie ecvestră cu el și-o numește pentru mîine strămoșul meu. Noapte de noapte îl așteptară lînga calul de bronz Dar el nu se întoarse vreodata cuprins fiind de Lupte astrale cu lumea din cer cu zeii de bronz În care mizerii fără de voie îl transformară. Bat clopote grele de fier in catedrale la fiecare sunet La fiecare mișcare un zvon se aude că-n fiecare noapte Cînd luna apune un călăreț cu calul de bronz Zboară peste trupurile înghețate de ger a cetei mizere. E doar un zvon el nu coboara din cer ci așteaptă Lînga el un alt făt frumos să ridice brațul de fier Să-i doboare statuia de bronz să urce la cer De unde sa porneasca în lupte astrale împreună cu ei. Luptatorii de bronz feți frumoși au facut în milenii de luptă A cetei mizere o armata în cer ce va coborî să lupte Împotriva celui nedrept împotriva caesarului rău Povestește Ceata adunată lînga focul ce-o încălzește La marginea statuii de bronz, la picioarele zeului său.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate