s-ar spune că e o zi bună pentru poeme

luna e odihnită iar stelele se topesc
de plăcere
în palmele zorilor

mai jos norii
storc metafore proaspete din sfârcuri de ploaie
tânără

cu îngerul în brațe mă leagăn
din ce în ce mai tare
peste marginea unui moment predestinat tăcerii
n-o să cădem îi spun

și mult,
mult mai jos un copac
uluit
se scutură încă de amintirea unei oarecare veri
trecute


ți-am zis
să mă cauți în umbre
dacă vrei să mă găsești