poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-11-15 | |
Las florilor iubirea mea,
ca în ele primăvara să înflorească, las dorul, vântul să mi-l răspândească. Las revolta-mi fulgerelor să o împrăstie, durerea o las mării zbuciumate și mor uitând în lume să cuceresc în clipa-mi nemurirea. Mai las, izvoarelor cântecele mele… las setea mea de azur păsărilor cerului. Þie iubito îți las ultimele șoapte să răstălmăcești din ele tăcerea eternității ce mă așteaptă. Îți mai las numele meu străin să-l scrii în palma ta albă iar când valurile mării reci vor îngropa misterioasele-i adâncuri o să-mi las amprenta peste pustiul ei rătăcind în orizonturi întunecate îmi voi dori să mă îngroape vântul purtat de lumini lunatice. Sicriul meu de patimi să mă poarte în visele neîmplinite, alaiul ce va rămâne în urma mea să fie fumul negru ce atinge curcubeul monocolor iar versul să mi-l scrie în continuare luna în noapte, în gândul unui sihastru muritor
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate