Poteca cuvintelor

umbra de sub cuvinte
langa ruga
nu mai stie sa cante
gand langa gand
si zilele sunt pasari efemiride
care le daruie zenitul
cuvintele
mai spuneau despre mine
ca sunt cantecul lacrimei
ce-mi daruie susurul ei
oglindita-n apele stelelor

am uitat prin odaile inimii
visul
verde plecat
spre trepte veline
ce se vor vesteji
pe o alunecare de curcubeu
rascolind infinitul
pana la zat
pana la cer
pana la cruce si poteca inimii...