| poezii v3 | Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
|  |  |  |  |  | ||
|   |                     | |||||
| Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|  |  | |||||
|  | ||||||
| 
		  agonia  
 
■ să fii bine, copilul meu   
 Romanian Spell-Checker  Contact | 
 - - - 
      - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -  2005-11-06 | | 
O clipa de tacere, Apoi,un sunet de sirena. In larg,o barca parasita Cu pescarusii jucausi Ce zboara parca-n ritm de vals. Iar unul,ratacindu-se, Incearca sa gaseasca calea Planand cu aprige miscari. Si vantul ajutandu-l parca Il face sa-si gaseasca drumul. Pe mal,nisipul straluceste-n soare. Sclipirea lui e minunata, De parca aur faramat E aruncat pe-un mal uitat, Si-asteapta soarele mereu, Sa-l lumineze printre nori. Ea sta,cu parul despletit, Lasand un val sa o atinga Dar cerul se deschide-ncet, Gelos pe marea ce-o cuprinde. Totu-i albastru-auriu, Iar pasarile-ating nisipul. Apoi se-nalta in vazduh De parca simt durerea ei. Da!fata pare ca e trista, Plangand,se-mbiba in nisip, Privind un pui de pescarus, Zambeste...,dar, revine iar Se intristeaza si aude Un glas ce-o cheama in adancuri. Iar ea paseste,cam stangaci, Priveste cerul,inca-odata Si se scufunda-ncet ,incet. Suvitele sunt ude,toate. In larg ,ea mai priveste malul Apoi cu zambetul pe buze Saruta marea ce o cheama. 
 | ||||||||
|  |  |  |  |  |  |  | |||
|  | |||||||||
|  | Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. |  | |||||||
|  | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate