|
poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
|
|
| |||||
| Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
|
agonia ![]()
■ e timpul pentru o stacanã de cucutã
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2026-01-25 | |
ce-aÈ™ mai putea cuceri
când totul e cum este, când eu sunt cum sunt, când nimic nu mai e totul. îmi omor timpul cum pot, în spatele ferestrelor închise din sufletul meu, acoperite cu perdele amărui ce flutură în bătaia amintirilor vii, amintirilor moarte. în spatele ușilor închise, de vântul ce-mi suflă în coastă în privirile trecătorilor – unele vii, altele moarte, în privirile cunoscuților care nu mă mai cunosc. iubește-mă încet. vreau să amân sfârșitul iubirii noastre. e tot o lume, dar mult mai adâncă, atât de adâncă încât Groapa Marianelor ar păli de ciudă cu tot cu Marianele din ea. m-am gândit că, dacă lumea mea s-ar sfârși într-o zi, m-aș putea ascunde printre oameni ca un fel de nălucă: n-aș fi mort, dar nici viu. și într-o zi, poate, se va produce o minune: ferestrele se vor deschide să intre în suflete toate primăverile pierdute din te miri ce pricini; să intre păsările în zbor sau pe jos care cum, să ne ajute să batem din aripi să batem din inimi, să ne reluăm zborul pierdut parcă ieri. deodată și ușile se vor deschide și astfel mă voi pierde prin mulțimea în clocot ce zumzăie în treacăt, nemaiștiind de unde am pornit – uneori mort, alteori viu, uneori mai eu, alteori mai tu.
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate