Tu știi ce-'nseamnă a ta iubire? Tu știi cât ești de minunat?
Știi că ai șters ca un burete orice durere am adunat?
Tu știi că ai făcut minune și inima mi-ai vindecat?
Atunci când tu m-ai luat de mână și-'ncet de jos m-ai ridicat?
Ai adunat de prin abisuri bucăți din sufletu-mi pribeag,
Și-ai luminat a mea ființă când mi-ai pășit al casei prag.

Tu știi că-n ochii tăi ca marea și ca al cerului întins
Privind,eu mi-am găsit chemarea și-al sufletului paradis?
Știai că doar cu al tău zâmbet ai risipit cu ușurință
Orice necaz,orice nevoie și urmele de suferință?
Să știi...că-n ale tale brațe și când noi doi ne contopim,
Eu îmi găsesc liniștea vieții și al prezentului sublim...