mi-am făcut plapumă din păpuși
cusute strâns una de alta
frigul, deznădejdea, măduva oaselor
cristina, elena, luminița, monica
probabil între timp și-au schimbat numele
pentru că nu-mi mai răspund la vise
atât de caldă această acoperire interioară
în liniștea nopților
când scriu pe rupte
pe apucate
pe mese de lemn putred
lua-m-ar muza să mă ia
și mă strecor din nou sub plapumă
și nimic nu se leagă
și timpul nu așteaptă pe nimeni
și doar clipa este vasalul viclean
care îți culege scamele
de pe umerii goi
și ținând cuțitul la spate
ca pe un cadou de ziua ta
adormi
puțin