te privesc pe ascuns

fața ta iluminată pare un abajur ciudat,
o prelungire a telefonului caraghioasă și cu ochi
albastru-verzui

în ochelari ți se reflectă într-o succesiune delirantă de imagini,
ca un montagne-russe scăpat de sub control,
știrile și neștirile zilei

le contabilizezi rapid alegând cu măiestrie grâul
de neghina senzaționalului,
oricum
nimic de consemnat


mă surprinzi privindu-te
abajurul cade lăsând loc unui zâmbet
și știi
iar eu știu că știi

dincolo de ecran se joacă dama de pică

pică