berze, cocori, rândunici iarăși pleacă,
bruma se așterne peste pășunea veștejită,
însă izvoarele iubirii aici ne seacă,
chiar și în întuneric lumina e mijită.

lumea educată pune în practică teorii,
vântul scutură frunzele de pe ramuri,
acum și norii varsă peste viață bucurii,
lumina glorioasă pătrunde prin geamuri.

covoare arămii s-au așternut pe alei,
melancolia toamnei în inimi se strecoară,
eu mai cumpăr fericire cu câțiva lei
și vara mi-a lăsat amintiri- o comoară.

este vremea poveștilor la gura sobei,
a șezătorilor, a iscusinței vorbei.