poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Printre semne ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2025-09-26 | | În mână se odihnește un grăunte de lumină, o sămânță de cod, un legământ tăcut. Biohax șoptește: devino poarta, devino cheia, devino cel care deschide fără să întrebe. Un corp care își amintește biletul, un deget care își poartă identitatea, un flux sanguin care plătește cu fiecare bătaie a inimii într-un ritm colectiv. Suntem temple ale sacramentului tehnologiei, suntem altare ale harului algoritmului. Cipul strălucește ca o relicvă modernă, testată de căile ferate, binecuvântată de stat. Dar ce se întâmplă când mâna devine o parolă, când pielea devine o interfață, când uităm că am fi putut uita odată? Este aceasta o liturghie a confortului sau un nou crez trupesc? Ne mișcăm prin uși, prin date, dar ne mai purtăm numele?
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate