|
poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
|
|
| |||||
| Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
|
agonia ![]()
■ azi
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2025-09-25 | | Toamna își scrie poemele cu frunze căzătoare, reafirmându-și prezența prin absență, în ritmul unei elegii scrise de vânt. Cuvintele se aștern ca roua pe gânduri, iar fiecare frunză căzută devine o strofă într-un poem ce, în vuietul trist al vântului, se preschimbă în descânt. În poemul toamnei se face întuneric: frunzele se învârt, se adâncesc între ceea ce va fi mâine și ceea ce a fost ieri. Ultima frunză rămâne agățată de ram, devine promisiune — că nimic nu se pierde, ci doar se transformă între două tăceri. Toamna își scrie poemele cu frunze căzătoare, iar vuietul trist al vântului se transformă în descânt. Fiecare frunză căzută devine o strofă dintr-un poem, în ritmul unei elegii scrise de vânt.
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate