poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ zihuatanejo ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2025-09-18 | |
Dinții cu care mușc din carnea șarpelui
Și care mestecă cel mai bine ființa lui Mi s-au spart încă de pe când Din țâța luminii sugeam ca un prunc. Și mi s-au spart pentru că în carnea lor Erau prea multe raze adunate ca vârf. Munți cărora le crescuseră cuvinte Nerumegate și nerespirate pe negândite. Șerpi care visau cum că sunt înaripați, Cu cozi și picioare de solzi cu care alunecă Cum umbrele de lumini cărora li se dezlipesc Răsăriturile atunci când se prefac în apus. Mușcă din lumină amintirea dinților Pe care gura mea nu îi mai are. Aromele ei poartă gustul sângelui Cărnii de șarpe care în fiecare Mestecare din trecut răsare.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate