Pe țărmul de aur, sub soare fierbinte,
Se-aud mii de valuri șoptind liniștite.
Se sparg cu putere, se joacă în zare,
Și-aduc amintirea unei dulci vacanțe la mare.

Marea strălucește, un cer răsfrânt în ea,
Îți mângâie pașii, te cheamă, te vrea.
Un cântec al spumei răsună domol,
Îți poartă gândirea spre lumi de simbol.

Palmieri verzi-umbre își scutură frunza,
Pe nisip se plimbă amiaza confuză.
În briza sărată se amestecă miere,
Parfumul exotic al caldei puteri.

Pe margini de țărm, cu scoici presărate,
Se-adună povești niciodată uitate.
Copiii, cu râsul curat, cristalizat,
Aleargă prin valuri de soare sărat.

Un vânt tropical răcorește ușor,
Cu adieri dulci, de parfum călător.
Îți șoptește de insule, de păsări rare,
De lumi unde timpul se-oprește și doare.

Coralii se-ascund în adâncuri albastre,
Strălucesc ca rubine sub ape sihastre.
Delfinii se joacă prin clipe de aur,
ÃŽn salturi ce par o poveste de laur.

Iar seara coboară cu pași parfumați,
Pe cer se aprind felinare roșcați.
Apusul, pictorul cu pensulă vie,
Îți lasă pe suflet a sa feerie.

Și noaptea se naște, cu stele mărunte,
Ce veghează tăcut peste valuri cărunte.
O lună rotundă, de lapte și foc,
Își scaldă oglinda în țărmul de joc.

Acolo vacanța e vis și e viață,
E liniștea pură ce-n suflet se-învață.
Și inima toată, ca barca pe mare,
Se lasă purtată de val și de soare.