poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ ultima vacanță de vară a victimelor întârziate în vraja lui august ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2025-08-05 | |
Fierbeau cartofii, iar tu frământai
cu gesturi venite din altă poveste. Eu stăteam pe marginea lunii și-ți urmăream mâna cum despica pătrunjelul, ca pe un vers obraznic, crescut în abis, iar sarea cădea-n oală, ca literele dintr-un poem scris cu dor pe pielea mea. Mâncarea - o spovedanie fierbinte, servită pe altarul păcatului. Ne iubeam fără cuvinte, fără scenarii, doar cu respirații și miros de cafea. Bucătaria ta era altarul plăcerii, unde timpul se-mpăca lent cu focul, iar tu, în halatul acela de mătase ce-ți aluneca de pe umăr, miroseai a vanilie și păcat. Atingerea ta se prelingea, lent, prin aburii moi, îmbrățișându-mă pe furiș, în colțuri unde nici lumina nu mai îndrăznea să pătrundă, în timp ce peretele tresărea la șoaptele tale adânci, pe care doar mâinile le mai știau. Și-atunci mi-ai așternut în timpane, printre gemete rostogolite-n dodii: „Rămâi.” Iar timpul s-a strâns, ca o clipă-n pendul, între coapse și glasul tău răgușit. Tăcerea noastră mirosea a gutui și-a ceai lăsat prea mult pe jar - și a tine, desfăcută-n metaforă.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate