îmi place să scriu
de când stăpânesc alfabetul,
să simt cum se naște cuvântul candriu
împletit cu bemoli și lumină suavă
plutind pe strune argintii de violină.

îmi place să simt esența din catren,
să-i dea putere timidului refren,
uneori mă simt aproape de sublim, de absolut,
căci din cuvinte eu mi-am făcut scut.

sunt doar eu și Cuvântul
pe o aripă de gând sentimental,
printre miresme dulci de santal
și simt că pot escalada cu el muntele Omu.

când scriu simt cum se leagă poezia,
de melodiile care creează frenezia,
când scriu parcă mă nasc a doua oară,
mai liberă, mai fericită, mai hoinară.