Un gând turbat,
și nu-i al meu,
îmi găurește scoarța înlemnită,
m-a prins pe pat întins culcat
când mă jucam cu gena împotmolită,
era cam greu și mă sfida
să-l las să treacă pe alături,
știind cum joacă gravitația
s-au rupt din mine numai sferturi.

El m-a crezut că dorm ucis
de alte gânduri în făptură
au sfâșiat tot corpul trist
luptam sălbatic creatură.

Stăteam în umbră detașat
străin emoțiilor mele
și ele
improprii, m-au spintecat
a curs doar cerul fără stele,
rămase în vis să mă renască
un gând turbat
ce nu e al tău,
dar care te-a întemeiat

Făptură slabă omenească