nu voi lăsa
geamul deschis azi
să nu fugă căldura
din patul meu
din hainele mele —
înspăimântător, doar ale mele
fără tine.
nu voi lăsa deschis geamul
să intre miros de iarbă crudă
iarbă tăiată
aer nou
de oameni vii

mi-e frică
să deschid ușa
mi-e frică să aprind și aragazul —
să nu dispară
nimic
din tot ce arăta
ca acest coșmar mirific
cu tine

ai trântit ușa
ca și când
m-ai fi încuiat
pentru 3096 de zile
într-o cărămidă fără miez
ca pe Natascha Kampusch.

așa ai trântit ușa
și apoi —
nimic
nu mi s-a mai părut
necesar
în lume.