rezolv zilnic câte o lecție de viață,
tainele universului vreau să le dezleg,
acum între soare și lume este ceață,
timpul s-a complicat și nu îl înțeleg.

boabe de speranță de neghină separ,
să le însămânțez în grădina pustiită,
scaieți și bălării smulg dar reapar,
câmpia lumii de miriște e locuită.

mulți oameni gândesc după vechiul tipar,
florile iubirii de brumă sunt acoperite,
rupturi în Paradis vreau să repar,
dar am nevoie de puteri nebănuite.

vreau să prindă rădăcini Binele impar,
să-l înfrumusețez cu lumini ticluite.