poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Apoi reîncepe forfota obișnuită
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2023-12-30 | |
Unt gros, acrișor, în ultimul nor, iar luna pare doar o uriașă strană românească, de stea așezată pe cer
În inimi, gogloțul de mămăligă, proaspăt fiertură și, în ochii noștri, zăpada Este un fel de sens, de fapt, de amestecare a oaselor mele în oasele mele Bate un clopot Toacele bat Drums drumming in white în mânuțele omului care dăruiește cele două portocale lui Iisus Cristos Gânguresc lunile și l-ar prinde, în brațe Ca Sfântul Anton Ritmic închis, în strofele completate cu o mână stângă subțire, și apoi se deschid ca floare de colț pe o stâncă Anul se schimbă, dar tu rămâi neschimbat, în locul șosetelor murdare Unde nu se mai nasc șoricei Este o mașină de spălat Bosch care clămpăne în amestecare cu cântecele copiilor de pe stradă Și ei sunt murdari, ei ai cui sunt, ai părinților care nu au ce pune pe masă Și atunci ce rost Moi îs posmagii Îs moi, dar din dinte mai curge o picătură de sânge Spală-te cu Corega sau cu Sensodyne În inimă s-a făcut roșu și sunt roți care trec, prin ea, asemănând-o cu ceasurile Monoton Cerebral, Treci totul prin minte, atent, ca să îți dea soluția cea mai bună și apoi te legi la șireturi E totul desenat, e totul desuet Când îți pui coapsa, peste a mea, încep să fug, să mă strâng.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate