poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2023-12-07 | |
Aşa s-a dat pe brazdă gândul, s-a cuminţit, din doi în doi
Vin îngerii la noi şi întreabă: aceştia sunteţi voi? În urma lor, rămân amintirile și fotografiile… Clipele lungi ale iernii intră-n jocul darului Începând cu Calendarul Butucului, în timp ce acesta trece Ca într-o joacă, de la una la alta, ajungând azi, Chiar în noaptea de Moș Nicolae, la șura de paie Unde marea bulgăreală a început ieri. Bulgătropii cu stropi de culoare stropesc Cărările inimii pline de Așteptarea Moșului Care poartă un sac mare-n spate pe care scrie DORESC SĂ COMUNIC CU COLEGUL MEU! Stau în pridvor, martor la gâlceava clipelor lungi. Mă bucur să ştiu aceasta. Din calendar, adresele vechi, ca nişte iluzii, îmi trag cu ochiul complicitar. Parcă ar fi Fata Mării pe dunga cărării coborâtoare spre mare… De aici, pânzele albe se colorează-n tablouri de Anul Nou Pe care le-am avut expuse cândva la Hotelul Rex, în Mamaia Râvnite de unii şi alţii, parcă aş fi fost un Dali Trăznit de fericirea filozofiei de boschetar E şi acesta un rost și un fel de a fi Ca-n pilda aceea cu măgarul, boul şi gospodarul Care trece-n pilda pescarului care-a scos din mare un efrit Şi tot aşa, În sfânta zi de Moş Nicolae... Zilele magice din copilărie le țin într-o pălărie În bilețelele pe care le-am găsit lipite Pe Zmeul de hârtie primit de la mama De ziua ABC-darului, de Moș Nicolae Ningea-n ziua aceea cu fulgi de poveste Tata ne-a promis un drum cu sania Până la Bocsig, la Bunicul Cristea-Medrea Nicolae Cu caii noștri, Puiu și Năluca De la Voivodeni la Bocsig treceam Prin răscrucea la care fusese Moara cu Noroc Mama se ruga la Maica Domnului să ajungem cu bine Viscolul și urletul lupilor nu s-au potolit tot drumul Când ne-a văzut bunicul, nici nu i-a venit să creadă De fericire, a scos ceasul de aur din buzunarul de la piept Și i l-a întins mamei spunând: “Ține Rafilo ceasul acesta în care ticăie inima mea pentru voi”… Gata, gata, gataaaa… a spus tata. Ne-am petrecut ziua cum nu se poate mai bine. Am scăpat de urmăritori. De acuma putem să ne ocupăm liniştiți de porumbei, lebede, gâşte, raţe, câini şi ciori. Nu trebuie să inventăm şi nici să demonstrăm, chiar nimic… Să creşti în gândul tău o floare dintr-o sămânţă de iubit, să crească lângă ea o mare, un ţărm, o plajă şi-nmiit, să vină harul peste tine ca umbra gândului sfinţit, cu Nicolae, cu desaga şi cu lumini de Infinit... Tocmai alergam spre mare Prin praful memoriei, alergător, mi se întâmplă, sub tâmplă Să-mi apară un gând rătăcit, despletit, ca o naiadă a Crişului Alb Din plopiştea foşnitoare de la Voivodeni de Arad Stând de vorbă-n versuri albe Albăstrite de punctul albastru, căzut din Infinit Pe clipa lungă de acum Între porţi, tragem la sorţi o poveste în versuri Un vers spun eu, altul tu, rupând, din când în când Nuanţele cerului cu norii de la Histria, din cetate Sau de la locul acela din stuf, unde pescuiam Roşioare, crăpceni şi bibani Adunând câţiva ani Într-o singură zi… Nu se ştie niciodată. Nu are rost să ne facem iluzii pentru ce va fi. Nu suntem noi ghicitori în cărţi şi-n cafea şi nici cititori în stele. De dimineaţă, să dăm cărţile pe faţă. Nu ascundem nimic… Dacă nu-i cu supărare, venim şi noi, de la Vârfurile Ne-au spus cinci prieteni, zurbagii şi zglobii Să bulgărim gândurile şi vânturile Atinse de buzele cuvântului… Data de 8 a fiecărei luni este Ziua Infinitului. De 8 decembrie, este Ziua Infinitului de Crăciun când înfloresc amintirile precum corcoduşii din livada casei de pe plajă. Toate anotimpurile-s la un loc cu zilele clipelor lungi, cu bucuriile şi cu darurile lui a fi sau a nu fi, cu tablouri şi fotografii . Între căutătorii de apă, Dorra, Ponna şi Dorruţa s-au specializat în vânătorese de popândăi şi arici. Noduri de aici, acolo, acum şi atunci fac împreună pietricelele unui mozaic de care se ocupă Ion Tiţoiu şi ucenicii lui secondaţi, într-un joc secund, de voluntarii mei… Din Casa de pe plajă, uşa spre mare este străjuită de două ancore. Ancora din stânga ta este Ancora Ieri şi cea din dreapta, Ancora Mâine. Mereu, între două ancore... Sensul bun să se împlinească trebuie să fie precum o împărțire exactă, fără rest. Sau altfel spus, cu rest Zero... Verde-ţi zic. La mare, zilnic este sărbătoare. Şi sărbătoarea pe plaja de la pescărie-i cu accent de arădean-orădean. Clipele ardeleanului sunt ca oamenii de pe străzile Aradului, mai lungi la vorbă, şi vorba, lungită nu se mai termină. De aceea, tai gândul în 77, până nu încep să-şi povestesc despre casele şi oamenii de pe Strada Meţianu. Acum ți-am spus de-o fărâmă… Ne oprim aici La Albă ca zăpada Cu şapte pitici Bulgăritului încă nu-i este destul… |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate