poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2023-10-31 | |
de spaima iubirii pietrele mi s-au făcut aripi
iar zborul o statuie de nelinişti vei mai fi fiind piatra care deprinsese zborul când pasărea propriei-mi fiinţe s-a odihnit o clipă peste tine...?! întâmplată, apa îmi varsă ochii spre cer mărinimia de a fi abur nu alungă amintirile apei pietrele nu văd dar aud dumnezeieşte tăcerea visul acesta l-am strâns din praful cernut pe lumină cu sânge prin filă mi-ai plâns şi fără să ai nici o vină te vărs la răstimpuri spre cer mai stinsă, mai abur, divină flacăra se unise cu cerul prin fum asemenea unei umbre realitatea încetineşte lumina umbra e doar respiraţia întunericului de-atât amar limba ni se lipise de uşi tot aşteptând să deschidă cineva, oricine piepturile noastre ude de umbra secundei ce vine întunecarea ne găsise oameni cum nu fusesem şi poate-om mai fi minutul avea terifiantă durere de secunde când i le scosesem din sertarele măruntaielor atârnau ca o zbatere de apă nici înainte, nici înapoi plăcută muzică a umbrelor căzândă peste noi
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate