incerc sa scriu fraze si idei fug din cuvinte
se-aduna-n limbi uman indescifrabile
vreau sa scriu poezii, rime fug din strofe
disparand in dizarmonie de stari si trairi
arunc cu bucati din suflet catre cer, totul se dizolva
nu s-a pierdut nimic, e haos, o ordine universala,
infinitate de directii, in sens unic fara sens, ma dezintegrez
pornesc din nou catre nicaieri si ma-ntreb unde duce acest drum cunoscut,
opresc, merg mai departe,
am vazut, am avut, am pierdut, m-am pierdut, m-am gasit, m-am ratacit
din abis urcand, in vortex vad structuri bine definite, in comuniune
de molecule si catene in intensa coeziune
in insistenta lor absurda, se roaga sa existe, sa fie, sa fie vii
alcatuind un tot, un nimic, o clipa, o infinitate, traiesti, revii
te uiti in tine, esti tot, esti nimic, esti ordine si haos
gramada de atomi inutila, traiesti si nu, mori si invii,
esti etern, existi si nu, te-ai aliniat, te-ai alienat, te-ai anulat
esti unul, esti toti, esti tot, esti unul cu tot, esti unul cu universul.