|
poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
|
|
| |||||
| Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
|
agonia ![]()
■ cusături pe față
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2021-10-21
|
Privește,-i singură pe câmp,
Sub cerul fără niciun nor, Secerătoarea cu-al ei cânt; Oprește-te, sau mergi ușor! Ea taie grâul, snopi făcând Și cântă melancolic, blând; Ascultă cântecu-i cum crește Și-adânca vale-o copleșește! Nicicând n-a fost privighetoare Să cânte tril mai fermecat Drumețului gustând răcoare, După pustiul îndurat; Nici cucu-n primăveri, cântând, N-a frânt tăcerea mării, blând, Cu glasu-i fraged, îngeresc, Când, vagi, Hebride-n zări mijesc. Dar ce anume cântă oare? Poate că vocea-i întristată Renvie lucruri vechi, amare, Ori bătălii ce-au fost odată; Sau poate-i doar un simplu cânt, Un gând obișnuit, de rând, Un chin, o pierdere,-ntr-o zi, Care a fost și va mai fi? Orice-ar fi povestit, părea Că nu se va sfârși nicicând; O tot vedeam cântând mereu, Mergând prin lan și secerând... Am ascultat vrăjit și nemișcat; Iar când, apoi, pe dealuri, am plecat, Mult timp, în cuget, glasu-i părea că îl ascult, Cu toate că-ncetasem să-l mai aud de mult.
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate