poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2021-09-22 | |
Am auzit de un credincios călugăr care aflase
de la Dumnezeu că murise o sfântă. Pentru el moartea ei însemna îndumnezeirea și mântuirea promise. Doar că moartea sfintei era peste mare, peste munți, peste ape… într-o altă lume pe care nu o cunoștea. Credinciosul călugăr s-a rugat mult într-o noapte. O rază din cer i-a luminat drumul. A aflat trupul rece și dur ca o stâncă. L-a îmbrățișat, a plătit corabia și s-a închinat. S-a rugat ca marea să fie blândă să nu tulbure liniștea cerului întrupat. Marea a simțit că prea mult i s-a cerut și s-a scuturat. A suflat vânt, a doborât stele și din adânc s-a ridicat până ce pe cei de pe corabie în sine i-a adunat. Pe călugărul credincios l-am uitat. Corabia ca o frunză purtată de vânturi pe ape a alunecat cu sfântă cu tot și s-a dus fie spre răsărit, fie spre apus. Nu contează, pentru că pe mare poate călători oricine spre a căuta tărâmuri virgine. Cu atât mai mult o corabie fără mateloți, fără pânze și vâsle, fără călugări credincioși, fără lume, purtând în pântec o sfântă!
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate