poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2021-09-10 | |
Pasărea a obosit în zbor
Încearcă să se prindă de un nor Mâna mea rănită nu mai poate Dar încerc să o duc mai departe Simte că e ghiață Înseamnă că e în viață Eu sunt pasărea ce stă mereu în zbor Deoarece jos e prea mult nămol Ea se gândește să nu jignească Dreptul ei de gândire lumească Și spune atunci pe nume Sunteți tot ce iubesc pe lume Vede o casă, n-ar putea lăsa lângă Dar oriunde să nu se frângă De aceea pe ea se văd umeri Și împreună am fi ajuns în chinuri Așa că mă lasă cu un pelican Pe mă vizita an de an Până când mi se păru că din naștere Mi se părea că aș scrie metafore Ea nu vrea ca mine în umbrà mică Pentru viitorul meu cameră hiperbarică Și este corect la pelican Mă duce să zbor an de an Să mi se serbeze ziua de naștere Îmi aduce aminte să strunjesc metafore Și mie mi-a plăcut la camera hiperbarică Numai că musafirilor le este frică Fie că-s prietenele păsări zburătoare Și prietenii cărora nu li se pare afi onoare
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate