poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2021-09-04 | |
Se trăgea în acest război
Iar mijlocul satului avea capetele lui Ca un pluton care e alcătuit din mai mulți oameni Care au cap Si unii stau la mijloc Dar de atâta tragere S-a pornit norul Si în ambele tabere se respira norul M-am întrebat mereu dacă e un păcat Să omori în bătălie Dar la o tragere cu muniție de război Am descoperit că sunt un animal Și că as ucide Vedeam arhangheli, îngeri Toți nemulțumiți de mine Care mi-au împietrit inima Să nu mai simt cu ea xecât piatră Piatră cum este la oraș În care bănuiam oamenii distrânduse ca prietenii mei Care mă așteptau să ne jucăm de-a războiul Pătat de păcate am început să mă autoironizez Ce mai aveam de pierdut Dar pe acolo erau pietre Unde am ticluit o glumă pe seama mea Pe seama noastră Dar ea nu a râs Au izbucnit toți în hohote de râs Si n-a mai fost supărată Eu deloc Râsul s-a mai rotunjit Și s-a transformat în conversație Pe care am roztogolito si spre alții Acestia au râs și ei Ea începea să fie mulțumită Mie a început să-mi placă războiul Tot așa începe și el cu unul Și se răspândeste si la mai mulți Acum ambele cauze sunt bune Patria m-a învățat glume Școlile le-au slefuit Cei educați au rostogolit Multe explicații înapoi Care era o filozofie pe care voiam să o știu Muniție care servea la pace Și cu atât mai mult la mai puține războaie
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate