poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2020-11-22 | |
pe băncile
din parcul cel mai de vază al urbei se așezau adolescenți timid ascunzându-și îndrăgostirile se așezau maturi cu stângăcie ascunzându-și trădările, așteptările se așezau foștii adolescenți maturi, cu iubirile lor încărunțite numai pe o bancă nu se așeza niciodată nimeni deși era la fel de primitoare cu brațe și picioare din fontă gătită cu stinghii groase din lemn era bine poziționată sub teiul considerat de ceilalți arbori stăpânul arborele vindecării banca suferea deși nimeni ar fi zis asta brațele sale înfometate să primească brațele oricui spre odihnă să asculte și să păstreze tainele doar teiul mai lepăda plin de compasiune câte o frunză de atâta deznădejde într-o nu știu dacă bună zi dintr-odată banca se ridică și plecă lăsând un dreptunghi gol și uscat ca un secret dezvăluit cu nerușinare și de atunci nu era trecător să nu se întrebe intrigat unde o fi banca aceea? teiul știe dar nimeni nu-l întreabă nimic și tot mai insistent îi trece prin mintea-i desfrunzită să plece și el în fiecare zi din orice oraș fug parcuri întregi din fiecare pădure aleargă arbori scăpând din calea nepăsării care se așază ca o negură definitivă peste lucruri
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate