poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ stejarul
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2020-07-29 | |
câinii crescuseră mari
nu trebuie să latre pentru a impresiona inconștienți de scârba pe care o provoacă saliva pe mâinile șterse de blana strălucitoare zăpada scârțâie sub orizont dă impresia că acoperă totul un sunet imposibil de alb mi se face frică și frig totuși nu te doresc adorm cu sentimentul că am mai auzit undeva tot ce are de spus dumnezeu în lumina blândă ciorile par mănușile noastre atârnate de cabluri să le putem vedea la tot pasul ziua seamănă cu un om hrănit prost care își schimbă poziția după soare de la prima rafală până în măduva oaselor mi-ar prinde bine o cabină telefonică să întreb nodul nord la sfârșitul slujbei îmi trimiți un bilet curioasă dacă fructul interzis poate fi și o văduvă tânără conștiința îmi spune că ai dreptul la viață promite-mi că nimeni nu va fi rănit prin omisiune cuvântul a mințit despre dragoste îmi mâhnesc sufletul singur nu pot ajunge la inima celor care au plecat de departe dacă cuțitul a făcut parte din folclor avem părinți binecuvântați câinii nu înțeleg ce se întâmplă cu omul care îi hrănea și-i scotea la plimbare parcă a intrat în pământ
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate