poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2020-05-17 | |
copacul se retrăsese un anotimp mai departe
ca și cum i-ar fi fost teamă... ca și cum mi-ar fi fost groază legată la față cu respirația mutilată n-am mai ajuns să-i palpez inima cântecul de arțari cu dulceață așa că am mers în lipsă de oameni cu mine și fără de mine pe lângă pădure... pe lângă viață cumva suspendată de pupila adâncindu-se a unei frunze !o ultimă călătoare ocupându-și locul de suprafață și pieptul îmi suna gol benevol aș fi fost cutia de rezonanță pentru fiecare cu exactitate poetică mi-aș fi potrivit ora cum și gesturile într-o oglindă imitând vremea... găurile sale în spusele străbunelor care neobosite își pândeau prada la limita neîndurării roșul ar fi izbucnit până la iubire galbenul ar fi capitulat în moarte hmmm! dar ce mai aveam eu în mine?! foarte probabil strada împotriva străzii... drumul împuținându-se o rochie pe care n-o purtasem încă niciodată 5 nasturi argintii pe care urma să-i cos la o mână să mimez ustensilul acela de marcat păsări în aer mai ales tristețea ca o fiară hămesită dând semne autoritare că n-o să-și mai plece urechea la baliverne: deci, o să muște definitiv până la mine! în alte împrejurări aș fi fost sigură: aici se trăia fictiv supralicitând totul de dragul aplauzelor al invidiilor... al rating-ului.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate