poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Apoi reîncepe forfota obișnuită
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2019-04-30 | | Înscris în bibliotecă de Maria Elena Chindea Când seara respiră pace-aurie În fața pădurii și-a pajiștii sumbre Un privitor este omul, Păstor sălășluind în liniștea amurgită a turmelor, În răbdarea fagilor roșii; Atât de limpede căci toamnă s-a făcut. Pe colină Însinguratul ascultă zborul de păsări, Tâlc sumbru și umbrele morților Mai grave în juru-i s-au strâns; Îl înfioară mireasma răcoroasă-a rezedelor, Colibele sătenilor socul, Unde trăise pe vremuri copilul. Amintire, speranță-ngropată Ocrotesc aceste grinzi brune, Deasupra atârnă dalii, Ca după ele să-și frângă el mâinile, În mica grădină ruginie pasul sclipitor Interzisă iubire, an sumbru, Ca lacrimile de pe pleoape albastre să-i cadă Străinului necontenit. Din vârfuri ruginii picură roua, Când el jivina albastră pe colină se trezește, Ascultând puternicele strigăte ale pescarilor Lângă iazul serii Diformul țipăt al liliecilor; Dar în liniște aurie Sălășluiește inima beată Plină de moartea-i măreață. Traducere Mihail Nemeș
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate