poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2018-10-25 | | te așezi timid la marginea unei dimineți clipele sunt aripi de mortar le cari după tine vezi lumea dintre coperțile închise mai mult o ghicești ca pe un castel de vată țesut sub pleoape ca pe o îngăduință atunci când te poți îndrăgosti de o icoană rugându-te căci divinul are forme omenești de aceea poți crede că ceea ce vine este tocmai minunea pe care tu o așteptai dar niciodată nu te-ai simțit vrednic să rostești o rugăciune și nici nu ai avut puterea să stai drept sub coasa care îți împarte păcatele în osânde timpul ți-a îmbătrânit prematur dar știi că recondiționarea secundelor se face după modelul tradițional învățat pe de rost la lecția de zbor zilnic când îți iei înapoi toți anii trăiți în zadar îți împarți viața în bucățele ca-ntr-un tablou de Picasso alegi bucata cea mai mare care seamănă cu o versiune fidelă a îngerului din vitrina copilăriei amesteci bine timpul rămas în clepsidră îți faci palma căuș și bei cu înghițituri mici pe inima goală ca la împărtășanie si vezi cum noaptea nu își mai face culcuș lângă sânii tăi mici nici viața nu mai e doar o amintire fugară o pală de vânt ce-și trece umbra prin inima ta puii de lumină îți ciugulesc din palmă iar zilele își urmează cursul lor firesc spre locul acela unde secunda e mai mare decât o veșnicie
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate