de cele mai multe ori stau și mă gândesc unde este, o pierd din vedere luat cu altele
și ca să evit sincopele astea, am zis că mai bine o port în buzunar
numai să nu uit când duc rufele la spălat
pentru că un act îl poți reface, bani îi poți schimba la bancă,
dar fericirea, pe ea, de unde o mai iei?

să te ridici ca fumul alb al iernii
când nimeni și nimic nu-ți simte spaima

și când n-o să mai fiu, ce-o să se aleagă de fericirea mea
merită oare să mă însoțească ascunsă în buzunar?
mai bine ies în stradă și o ofer
sunt atâția care ar vrea un strop de fericire
ciudat. stau de un an în stradă
și nimeni nu o vrea
hei oameni buni,
nu vrea nimeni un strop de fericire?