Satirul din cenușa Pompeiului
își dansează viril bronzul dezgropat
pe soclul morții vulcanice.
Picturi murale arse și lacrimi în zgură,
exponate și fărâmă de apocalipsă
în expoziția istoriei tragice.
Cadavre de vile, lupanare și temple,
zeități, sclavi și stăpâni
în același crematoriu peste care
azi zboară vesele rândunele.
Se pare că infernul a fost invins
de iarbă, de flori și de turiști.