Pentru că îți știu respirația,
iată sertarele de suflet
în care mi-am înghesuit
momentele când am jucat la ruleta vieții.
Am câștigat, am pierdut, mi-am pariat
imprudent și repetat speranța și încrederea,
până am descoperit că mă fură timpul crupier.
Mă deslusești și-n clipitul pozat
de memorie, cu expuneri variate,
niciodată cu încetinitorul defectelor
pe care ti le-am picurat tulburate.
Să nu te mire că am eclozat geamăn,
când am vrut să evadez stelar
prin zodii amăgitoare.
Pentru că toamna m-a înrobit,
fructul meu ademenește culorile ei
și sunt pregătit să mă muște destinul,
dar trebuie să mă scuture ca să cad
din vârful finitului meu în haos.
Încă mai am loc prin sertare
să-i zâmbesc candid și îngerului tău
care mă visează.