așa precum nerostirea firului ierbii încolțit
caut și eu de fapt un alt început care să prindă contur
și lupt să depășesc tot ce pun și în aceste cuvinte
poate găsesc trecerii un alt rim, altă cadență
în pauza dintre două respirații încerc să-mi imaginez
că aș putea fi pasărea dincolo de fereastră, seva firului de iarbă
sunetul unei viori ce se-ntoarce-n trunchiul copacului
sau razele de lumină ce urcă în soare înapoi
apoi săvârșesc într-un ritual repetitiv facerea lumii
și toate încap într-o bucurie nerostită a mulțumirii
mai adâncă și mai înaltă decât orice aspirație
desfătărea crește dincolo de tot ce ating
într-un alt ritm, într-o altă cadență
dincolo de porțile posibilului
dincolo de fereastra prin care privesc