poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2018-04-09 | | în ochii ploii ne-am privit alb metastazele viului mirosind a ierni asfaltate de febre inevitabil îmi înec tăcerile cu degete amfibii să răscumpăr cuvintele mumificate ce mi-au tivit lumile mă gândesc la tine ca la o sete împrimăvărată am descuiat temnițele atomilor atâția albatroși așteptau cu furtunile-n pene să ne curețe de cangrene venele mi-ai dat procură să-ți folosesc timpul ca pe-o iluzie suprarealistă știind că oricum nu-i puteam decanta esențele nu suntem fericiți iubite până nu împingem la extrem nebunia de-a fi frumoși chiar dacă gâtul ne joacă în gura ghilotinei patul de stele sau coșul călăului același pericol sau grație trage cartea câștigătoare binecuvântarea vederii fără de ochi își ascunde bine piroanele în căptușeala cărnii bureții-s în vârf de suliță valvele sorții se zvârcolesc pe lamela cercetătorului (oricare i-ar fi fost spaimele și deghizările) crucea și-a desenat deja sub piele înălțările ipotetice voluptatea zilei umblă în cârjă de apă de-a lungul vertebrelor prost înșurubate în smerenii de paradă nu pot număra de câte ori mi-au ruginit gleznele în stix căutând sub pietre trec dincolo de măști destram ușor găurile de vierme m-am lepădat și de tine dintr-un soi de somnolență-a unui pământ populat doar de cocoși muți sângele nostru nu mai dă ora exactă până nu-și spală oglinzile conștiințele dezacordate expulzează îngerii din brațe ca pe semințe uscate ne privim ardent peste abis desenăm cu trupuri flămânde orașe-dragon între gurile noastre indecent elipse în ornic ne tatuează iubirea setea smochinului din oasele noastre pluviale răscumpără lovitura de puc ratată în poarta goală-a destinului până la punctul de convergență totul ar fi suportabil dacă n-ai vrea să închizi zborul în colivie și să prinzi sunetul vieții cu lațul
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate