Te văd pe malul celălalt.
Între noi flori de nufăr și-o salcie plângătoare.
Cine e umbra care zboară în jurul tău?
Ți-e teamă de libelule?
Aud cum vine apusul să prindă soarele
în lesă și să-l ducă în grajdul nopții.
S-au speriat greierii și zornăie.
Hai, vino la podul vechi care ne leagă tărâmurile,
măcar să ne privim din nou în amintiri.
Miros a iarbă cosită de luna în crai nou
și tu a regina nopții și narcise.
Mă cheamă visul tău din noaptea asta,
așa că te voi veghea spre zori.
Somn ușor!