poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2017-11-11 | | Mi-a împietrit tristețea în râul ce mă curge, sunt șlefuit de colțuri și strălucit de unde, alunecă prin mine ideile confuze, lumina mă răsfață și-n raze mă ascunde rostogolit de stele și de trăiri difuze. Mă calcă blând năluca privirii dintre maluri din care am căzut, sau aruncat în valuri de mâna sau piciorul ursitei nevricoasă, de bune și de rele atât de dărnicioasă. E tristă și-anarhia care mă hibernează în umbra mea cețoasă de om și mă veghează, ea pudică și sacră, de patimi estompate, cu tânguiri gemute la geamurile mate de care stau lipite urme din alte lumi, Socrate și cu Platon ca zeități pe culmi, Aristotel și Strabon, și Plinius cel Bătrân, rămași în podul minții unde mai sunt stăpân pe neamul meu de gânduri cu aripi albăstrui de mine adunate din zborul meu haihui. Le-aș da acum pe toate în schimb pe-o veselie care să stea în mine de-acum în veșnicie, chiar dacă gura lumii o spune că Ilie m-a năucit cu-n trăznet și-s putred de prostie.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate