Palide frunze, îngălbenite regrete,
Îmi lovesc și trupul și mintea cu sete
Că-s agitate de vânturi și nopți fără vise
Trecând printre uși încă rămase deschise...

Pe unde-o fi soarele... dar poftă de viață?
Rătăcite probabil printre valuri de ceață
Sau bine ascunse, speriate de ploi,
Ce aduc și pe talpă și prin gânduri noroi;

Pentru că vara s-a dus iar EA e cu ea
Mi-e frig la picioare dar și în mine cumva.
De azi incepe o perioada mai tristă,
Dar sunt pregătit, mi-am cumpărat o batistă,

Pentru când palide chipuri, îngălbenită amintire
Și praful ales din sfărâmata iubire
Îmi agită și toamnă și nopți nedormite,
Iar ușa se închide și am doar chei ruginite.