ai pus în crăpături de vise plombe
de gând în atrofie de emoții...
la cina spână-au râs atunci cu toții
de burta mai era să le sucombe.

tâlhari de inimi, de iubire hoții
ori doar sărmani prin minții catacombe
înalță duhul lor la zori în trombe
fiindu-le cuvinte locomoții.

apoi tăcerea, albă-n celuloză
precum o pernă-n lebedelor pene
sub cântecul agonic, de hipnoză.

și-n tot cusurul nopților de lene
păcatului nu îi pot da prognoză
căci te-ai ivit sub zodii ce-s viclene.