Am crezut că ești trăznaia
Care mă robește
Și-am dat fuga la Sinaia
Să te cat orbește.
Ȋnsă, oare, ce să vezi,
Tu făceai pe zăpăcita
Cu fundițe și-ochii verzi,
Jucȃndu-te de-a pitita.
Nu mi-ai dat
Nicio adresă,
Nici număr de telefon,
Unˋsă caut o prinÈ›esă,
Prin oraș…
Sau pe peron?
Hai, să stau puțin
Pe-o bancă,
Ce-aș putea să fac?
Și să tac, naibii, din fleancă,
Că e tot un drac.
Poate-apare după colț
Cȃnd nu mă aÈ™tept,
Of, mi-am prins mȃna-ntr-un bolÈ›,
Deci,
Nu sunt deștept!