poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2017-02-11 | |
Sunt sus,departe,rupt de lume
Ce o percep senzorial În rest nimic nu are-a-mi spune Acest banal cotidian. Sunt singur în propria-mi lume, O lume rece,nesimțită, O lume care doar îmi spune Că viața mea este finită . Stau sec,sumbru,fără de simțuri Fără emoții pentru alții. De ce să mă gândesc la chipuri Ce nu sunt decât umbre,palizi?!.. Oricum,sunt rupt chiar și de mine, Propria-mi viață n-o mai simt, Nu am deloc simțuri, simțire, Sunt doar singur,nefericit... Am spus nefericit?Ce-i aia?! Simt oare eu acum ceva? Din cortex a ieșit văpaie Și pot iarăși a ființa?! Nu vreau.Nu!Nu!Nu îmi mai place Să simt,să sufăr,să iubesc. Vreau doar în a mea carapace Tăcerea să mi-o regăsesc. Când spui vanitas vanitatum Nu e degeaba.E concret. Sătul de-al lumii veșnic teatru Mă mulțumesc să fiu inert.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate