odiosul e carcera nefericirii
primenit în suferințe ancestrale
vinul te umple de vane extaze
dormind în șanțurile de apărare ale realului
mestecându-ți dinții
teribil ce mușcă din vinovății
de om ce-și pune frunză-n brâu
să nu-i afle Dumnezeu bărbăția

toamnă și parcă
Merele-s crude
inițial aveai neliniște în pântec
apoi ai azvâlit un plod de-acolo
să ne țină în danțuri de minune
sub acoperăminte de zodii

treaba e-n zadar de cuvinte
nu pot rosti
misterul acesta născut din nenașteri
ghiocul spune că e semn de avânt
prin rădăcinile ce nu-mi sunt trebuinciase
în sfera oglinzii de lut
unde mi-e chipul și asemănarea