poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Life is life
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2016-09-02 | |
liniștea ta aduce
încă o linie pe fruntea pietrei învelește-i trupul cu metafora zilei apoi las-o să viseze că ar putea fi apă în care tălpile tale uită să se afunde îi calcă freamătul până când devine ocean sau simplă mare înnegrită de prezent este atâta însingurare pe degetul mic al bărbatului a rămas o urmă din piatra pe care velința metaforă a uitat-o sub tălpile lui deasupra și dedesubtul digului numai nisipul și peștii pe care el i-a învățat să înghită apa până când totul devine tăcere Anne Marie Bejliu, 1 septembrie 2016
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate