Taci,
Nu-mi sparge minutele în cap cu tonuri repezi, amorțtite,
Hai să negociem cu pistolul la tâmplă,
Să-ngițim teama de eșec
Și să așteptăm ca răsăritul să ne azvârle neputința.

Taci,
Privește băncile din noi,
Cum ceața dintre ele ne roade pasiunea
Și ne sugrumă dorința, iubite.

Taci,
Hai să închinăm un toast,
În amintirile ce vor apune,
De strigăt asudate și neputință

Pe o sârmă, durerea-și caută echilibru
Și-mi vine să-mi trag pe nas sufletul,
Îmbibat in amestec de amor iute.

Hai,
Să numărăm invers ceasurile,
Cu degetele umezi de lacrimi,
Să ne sprijinim de pereții iubirii,
Ce colapsează încet, dar sigur ,
Să ne strângem la piept in deznădejdea apusului
Și să nu ne urnim din loc.