|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
  Texte Recomandate
￭ Apoi reîncepe forfota obișnuită
￭ soare de sticlă
￭ sunt în corpul meu
￭ biserica trupului
￭ am învățat să supraviețuiesc și așa
￭ LaraicaElbaSavașiDrina
￭ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
￭ Dina vorbește cu Dina
￭ când vine aia să ne schimbe hainele
￭ stejarul
￭ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
￭ Drum
￭ Adrian A. Agheorghesei, debut
￭ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
￭ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
￭ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Asfințit
poezie [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de Georg Trakl [Georg_Trakl ]
2015-12-17
| |
Înscris în bibliotecă de Maria Elena Chindea
A 5-a variantă
Pe deasupra iazului alb
Sălbaticele păsări s-au dus.
Seara, dinspre stelele noastre bate un vânt de gheață.
Peste mormintele noastre
Fruntea zdrobită a nopții se-nclină.
Sub stejari ne leagănă-o luntre-argintie.
Întruna răsună albele ziduri ale orașului.
Pe sub bolți de mărăcini,
O, frate, noi, oarbe arătătoare, spre miezul nopții urcăm.
Traducere Mihail Nemeș
 |
|
|
|
