ce a ciugulit porumbelul cu un corn
de cartilaj
anchetând rodul
a fost folositor și pentru mine
recunosc
și ție pentru o vreme
dar nu suntem puși noi acum
să răsturnăm sisteme
aș vrea tu muzică alergată nemulțumire
a dărniciei mele plămân simțit în beregată
în evantaie tremurând și așteptând o aripă
dorsală ca un inel de vaiet alunecând pe pentru un gât de porumbel
care trebuie să devină mâncare
tu îl iubeai
cerească suflare
eu am văzut că nu mai
are mișcare în pene
și acum zăbovește alene prin flori de sânziene
îți vom da căldură sufletească
ca de vară scăldată în ea