criticul căscă prelung
semiplictisit
gura
patul lui erau prea aproape
de calorifer
poetul poezea lipit de tavan
de cer
lipit timbru
pe o inimă post restant
iar hamacul său nedesfăcut
atârna inestetic de semilună

criticul savant în litere
în cuvinte pre și post
interbelice
moderne
contemporane
realiste
suprarealiste
trăise deja prea mult
din visurile altora
și le pierduse pe ale sale
nu mai simțea nimic
poate doar coniacul multistelar
oferit la cină
de un poet entuziasmat
de propriile lui adevăruri

criticul adormi
cu gândul la micul dejun
poetul muri sufocat
într-o rimă cu zgârci

criticul n-a mâncat apoi o zi
n-a băut patruzeci
dar a supraviețuit
iar poetul a ajuns în hamacul lui
cu bine

mâine
la post restant
cineva va împărți
poezii de dragoste umplute
cu courvoisier

viața continuă

ciudat...